Romgleza

Ce este „Romgleza”? Înseamnă doar greşeli de limbă, barbarisme sau calchieri din comoditate? Sau este pură necesitate în anumite domenii? Ce credeţi?

Nu aş putea spune că „romgleza” nu este bună, pentru că, de multe ori, limba română nu are termeni cu aceeaşi semnificaţie ca cei din engleză, care să poată fi utilizaţi pentru a traduce cît de cît clar unele concepte noi în diferite domenii, păstrînd semnificaţia din limba de origine.

Vă dau doar cîteva exemple, cu care m-am confruntat eu în mod direct – fie pentru că la un moment dat am lucrat ca traducător, fie pentru că în prezent mă pasionează îmbunătăţirea continuă, iar terminologia lean, de exemplu, abundă în cuvinte din engleză sau japoneză, adesea intraductibile.

Iată primul exemplu: prin 1998 am tradus o carte („Coaching Your Employees” – aşa se numea în original), care a şi apărut la Rentrop&Straton în acelaşi an. Titlul ales de redactorul cărţii a fost „Instruieşte-ţi angajaţii”, pentru că nu a vrut să accepte niciunul dintre argumentele mele pentru a păstra termenul de „coaching” în varianta în limba română. Cum contractul era de aşa natură încît editura avea ultimul cuvînt în luarea deciziilor, cartea a apărut cu acest titlu complet nepotrivit (pentru că oricine are ceva cunoştinţe în domeniul managementului resurselor umane ştie că una este coaching-ul, alta training-ul, alta instruirea ş.a.m.d.), chiar dacă părerea mea de traducător a fost complet diferită. Astăzi problema e tranşată – termenul „coaching” se foloseşte fără nicio reţinere în limba română, fără a mai fi discutată oportunitatea utilizării ca atare a termenului din engleză.

Un alt exemplu este legat, cum spuneam, de terminologia Lean. Am tot cerut propuneri de traducere pentru „Lead Time”, sau pentru „Takt Time”, fără să primesc soluţii acceptabile. Dacă pentru „Takt Time” s-a încetăţenit oarecum „Timp de tact” (pentru că în limba română exista deja cuvîntul „tact”), pentru „Lead Time” nu am găsit o sintagmă adecvată în limba română, deci recunosc că nu pot lucra fără să utilizez „romgleza”.

Dar ce ne facem cu cei care folosesc „romgleza” din neştiinţă sau din comoditate?

Cine ascultă dialogul din multe filme şi în acelaşi timp citeşte subtitrarea, se amuză sau se infurie de nenumărate ori (în funcţie de starea de spirit la momentul respectiv). Eu îmi aduc aminte de un film american pe care l-am văzut prin anii ’90 la televizor – protagoniştii vorbeau despre maşina unuia dintre ei, iar traducătorul, crezînd probabil că era vorba de o poreclă sau de ceva special în cazul maşinii respective, i-a păstrat în subtitrare numele, în pronunţia actorului american. Astfel, se vorbea despre un „beemer” (îmi cer scuze daca am uitat cuvintul exact folosit, dar era pe aproape!), în timp ce pe ecran se recunoştea cu uşurinţă o maşimă BMW.

Sau cineva semnala pe hotnews că într-un document de pe site-ul oficial al editurii Academii Romane apărea sintagma „notă de picior” (de la „footnote”), deşi în limba română se foloseşte „nota de subsol”. Dar se ştie că „traduttore = tradittore”, nu-i aşa?!!

Am găsit pe blogul lui Dragos Bucurenci un dicţionar destul de complet al unora dintre barbarismele sau calchierile uzual folosite pentru traducerile din limba engleză sau în vorbirea celor din anumite domenii de activitate: IT, financiar, şi nu numai.

Iată doar cîteva dintre cele mai frecvente astfel de cuvinte, extrase din acest dicţionar şi din alte surse de pe Internet: a adresa (în loc de a lua în considerare), a aplica /aplicaţie la un post (în loc de a candida pentru un post), agrement (în loc de acord, contract), a asigna (în loc de a desemna), a asuma (de la assume, în loc de a presupune), a briefa (în loc de a rezuma), a cancela (în loc de a anula), a developa (în loc de a dezvolta), expectaţie (pentru aşteptare), factor environmental (în loc de factor de mediu), a focusa (în loc de se concentra), ocurenţă (în loc de apariţie), a performa (în loc de realiza), a prioritiza (în loc de a ierarhiza), a proceda (în loc de a începe ceva), a realiza (în loc de a-şi da seama), a rejecta (în loc de a respinge), script (pentru scenariu), a suporta (în loc de a sprijini), a şerui (în loc de a împărţi), a targheta (în loc de a stabili ţinte), topic (pentru subiect), trend (pentru tendinţă), a uploada (în loc de a încărca), a updata (în loc de a actualiza).

Totuşi, pentru a nu fi mai catolică decît Papa, recunosc cinstit că folosesc în mod curent a printa, a reseta, mouse, training, teambuilding, marketing, weekend, workshop, harddisk, mail, laptop, newsletter, input, scanner şi a scana, website, sandwich, – pentru că nu există în română alte cuvinte mai scurte cu înţeles similar!

Voi ce credeţi?

Numai bine,
Cristina

Lasă un comentariu

Filed under Romania, Uncategorized

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s