Anxietatea – e de bine sau de rău în viaţa noastră?

Anxietate – nu prea sună bine acest cuvînt. Este greu de pronunţat şi pare ceva preţios, periculos, înfricoşător – cel puţin mie mi se pare aşa.

Este bună la ceva starea de anxietate? Sau ne aduce doar dezavantaje? Ca în orice dilemă, răspunsul este DA.🙂

Ca definiţie, în dicţionar apare:

anxietate = stare de nelinişte, de îngrijorare, de teamă nedeterminată, de aşteptare încordată, însoţită de palpitaţii, jenă în respiraţie etc.

Astfel, anxietatea apare în situaţii de stres şi se manifestă prin stări de tensiune şi încordare, temeri, îngrijorări, gînduri obsesive, îndreptate într-o singură direcţie, însoţite de unele modificări la nivel fiziologic (cum ar fi creşterea tensiunii arteriale şi a pulsului, crampe la stomac, transpiraţie excesivă, spasme, bufeuri, frisoane, tremurături, palpitaţii, jenă în respiraţie, pierderea echilibrului, ritm cardiac crescut,  nod în gît, nevoie repetată la toaletă etc.).

Nu vorbesc aici de anxietatea cronică – o tulburare a stării de sănătate psihică, ci de anxietatea temporară, episodică, de intensitate medie, adaptativă, normală în situaţii dificile, necunoscute sau stresante. De exemplu, anxietatea poate apărea înaintea unui examen important, atunci cînd te abordează noaptea pe stradă cineva necunoscut, înainte de a ieşi în faţa unui public pentru un discurs sau de a merge la o întîlnire importantă, cînd aştepţi un răspuns la o cerere importantă, atunci cînd te cheamă urgent şeful în biroul lui fără să-ţi spună motivul, cînd primeşti un plic de la fisc sau o citaţie să te prezinţi în faţa unei autorităţi a statului ş.a.m.d.

În mod normal, anxietatea determină o stare de neplăcere, greu de controlat, un fel de teamă sau de precipitare generalizată, în faţa unui stimul de multe ori mai degrabă închipuit, decît real. Astfel, ne consumăm energia prin manifestările fiziologice involuntare, dar mai ales prin gînduri iraţionale de nestăpînit, ce pornesc adesea de la preocupări specifice „drobului de sare” şi de la întrebări repetitive de gen „Dar dacă?” (Dacă mă fac de rîs? Dacă uit ce am de spus? Dacă nu fac faţă? Dacă este grav? Dacă ?).

Anxietatea, în doze mici, este o stare care ne aduce aduce beneficii. De ce? Pentru că multe experimente au dovedit că atunci cînd organismul intră într-o stare de surescitare, de fapt se mobilizează psihic şi fiziologic pentru a acţiona.

Dacă ne gîndim la filmele documentare despre animale, procesul pare uşor de vizualizat: starea anxioasă apare atunci cînd căprioara îşi ciuleşte urechile pentru a prinde uşoarele zgomote făcute de prădător, iar în corpul ei se mobilizează energia necesară pentru reacţia motrică salvatoare – fuga pentru supravieţuire.

În managementul resurselor umane s-a demonstrat că, la locul de muncă, oamenii trebuie să fie ţinuţi la un nivel relativ important de stres, necesar pentru a-i face să fie mai atenţi şi mai productivi decît cei foarte relaxaţi, dar, în acelaşi timp, şi totuşi suficient de redus, pentru a nu duce la burnout. Mai multe despre avantajele anxietăţii sînt prezentate aici.

Astfel, anxietatea este o capacitate adaptativă utilă în cazul situaţiilor noi, problematice, necunoscute, complexe, potenţial periculoase. Ne face să fim mai atenţi, precauţi, conştiincioşi, să ne pregătim cu mai mare grijă pentru ceea ce urmează să se întîmple.

Probleme apar însă atunci cînd anxietatea începe să se generalizeze, pe fondul unei încrederi limitate în sine, alimentată fiind continuu de gînduri iraţionale, care transformă orice situaţie curentă într-una aparent periculoasă. Dacă totul în viaţă este resimţit ca un atac la propria persoană, apar gînduri negative obsesive, simptomul de victimă, panica, respingerea sau protecţia excesivă faţă de orice vine din exterior. Astfel, energia vitală se iroseşte fără rost, apare intoleranţa la incertitudine, se dezvoltă un cerc vicios în care nevoia de securitare duce la auto-protecţie, izolare şi detaşarea de mediu.

Să vă dau un exemplu de anxietate cu efecte negative. Cum Bucureştiul este aşezat cam excentric pe harta Europei, în călătoriile mele, de multe ori am fost nevoită să schimb avionul pe unul din aeroporturile mari şi aglomerate, pentru a ajunge la destinaţia dorită. La început, imediat după ce îmi dădeam seama că avionul din prima parte a drumului are întîrziere, începeam să mă îngrijorez, să-mi fac fel de fel de gînduri despre rutele alternative, să mă uit la ceas din 5 în 5 minute, să trepidez la propriu din cauza grijilor faţă de ceea ce urma să se întîmple. Dacă întîrzierea era mai mare, la finalul zborului eram deja obosită – pentru că nu rezistam mult la starea de excitare febrilă în care intram de nerăbdare şi teama de a pierde următorul avion. Iar pe drumul pînă la aerogară, între terminale, spre poarta de îmbarcare în următorul avion, eram efectiv extenuată, fără vlagă şi elan. Mare noroc însă cu capacitatea mea de adaptare! Am învăţat cum să-mi controlez teama, nerăbdarea, încordarea, astfel încît energia mea să fie economisită şi canalizată spre procesul cu valoare adăugată de schimbare a avionului şi nicidecum spre procesarea inutilă a gîndurilor iraţionale redundante şi stresante. Oricum, pentru mine, timpul de călătorie este acum un timp extrem de valoros, pentru că îl folosesc cu mare eficacitate, pentru meditaţie şi reenergizare.

Deci, din cînd în cînd, anxietatea necesară şi suficientă pentru mobilizare este bună. Dar anxietatea prea frecventă şi prea intensă este periculoasă, de aceea trebuie atent sesizată, evaluată şi controlată, pentru a nu se generaliza şi cauza un disconfort psihic cronic.

Ce spun alţii?

Cele mai multe temeri sînt doar iluzii. (Gary Null)

A fi pregătit înseamnă a nu avea nicio teamă. (Proverb)

Învaţă arta de a avea răbdare. Aplică disciplina pentru gîndurile tale, atunci cînd devin anxioase în ceea ce priveşte realizarea unui obiectiv. Nerăbdarea sporeşte anxietatea, teama, descurajarea şi eşecul. Răbdarea creează încredere, hotărîre şi o perspectivă raţională, care, în cele din urmă, determină succesul. (Brian Adams)

Fiecare zi de mîine are două mînere. O putem avea apucînd fie de mînerul anxietăţii, fie de mînerul încrederii în sine. (Henry Ward Beecher)

Calea cea mai sigură de a scăpa de anxietate şi de a înfrînge depresia este acţiunea. Fă ceva, nu sta aşa. (Michael Josephson)

Nu există plăcere pură; plăcerea este întotdeauna însoţită de un pic de anxietate. (Ovidiu)

Nimic nu diminuează anxietatea mai repede decît acţiunea. (Walter Anderson)

Ştim că incertitudinea creează anxietate şi uneori încercări disperate de a găsi ceva în care să credem. Incertitudinea produce oportunităţi reale, ca şi alegeri înşelătoare, mari leaderi – dar şi falşi Mesia, precum şi noi modalităţi de înţelegere a lumii, alături de maxime goale şi promisiuni amăgitoare. Bineînţeles, vom căuta călăuze şi puncte de reper pentru a ne micşora anxietatea călătoriei. Dar trebuie, de asemenea, să ne bazăm pe propria noastră intuiţie şi imaginaţie, pentru ca, pornind de la experienţa noastră, să găsim un mod de a merge înainte. (Alan Briskin)

Doreşte-ţi să ai succes, nu să fii perfect. Nu renunţa niciodată la dreptul tău de a greşi, pentru că atunci îţi vei pierde capacitatea de a învăţa lucruri noi şi de a merge mai departe cu viaţa ta. Aminteşte-ţi că frica se ascunde mereu în spatele perfecţionismului. Confruntîndu-te cu temerile tale şi permiţîndu-ţi dreptul de a fi uman poate, în mod paradoxal, să te facă o persoanăa mai fericită şi mai productivă. (David Burns)

Cîştigi putere, experienţă şi încredere din fiecare situaţie în care te opreşti cu adevărat pentru a-ţi privi temerile în faţă. Trebuie să faci acele lucruri pe care crezi că nu le poţi face. (Eleonor Roosevelt)

Prosperitatea nu apare fără multe temeri şi neplăceri, iar adversitatea nu înseamnă mereu lipsă de confort şi speranţe. (Francis Bacon)

Nu-ţi irosi viaţa cu îndoieli şi cu temeri; petrece-ţi timpul cu munca pe care o faci, cu convingerea că performanţele reale ale orei în curs sînt cea mai bună pregătire pentru orele şi vîrstele care vor urma. (Ralph Waldo Emerson)

Voi ce spuneţi?

Numai bine,
Cristina

Lasă un comentariu

Filed under auto-cunoastere, Imbunatatire, psihologie, viata

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s