La început a fost cuvîntul …

„La început a fost cuvîntul. Dar nu la începutul lumii, ci la începutul culturii. Dincoace de cuvînt se află natura, dincolo de el începe cultura. Începînd să vorbească, antropoidul a devenit om; laba a devenit mînă, piatra necioplită a devenit unealtă, adaptarea a devenit muncă, hrana a devenit mîncare, adăpostul a devenit casă. Nici o stare sufletească nu ajunge idee decît în şi prin vorbire. Însă vorbirea nu este vorbărie, vorbăria este manifestarea zgomotoasă a tăcerii, de vreme ce nu mai spune nimic. Vorbirea este principalul mijloc de comunicare şi de construire a ideilor.” (Henri Wald)

Importanța cuvintelor în viața noastră

Chiar dacă experiența mea în NLP este limitată și nu prea reconfortantă, nu pot să nu recunosc și să nu susțin marea importanță pe care o au cuvintele în viața noastră.

Există mai multe citate care mă fascinează:

Întotdeauna și niciodată sînt două cuvinte pe care ar trebui să îți amintești întotdeauna să nu le utilizezi niciodată. (Wendell Johnson)

Există nişte cuvinte prea mari pentru tine şi pentru mine: unul dintre ele este totul, iar altul este întotdeauna. (George MacDonald)

Cuvintele au consecinţe. (Albert Marrin)

Mă opresc şi îmi gust cuvintele, înainte de a le lăsa să-mi iasă din gură. (Anonim)

Investigarea sensului cuvintelor este începutul educaţiei. (Antistene)

Fii atent la gîndurile tale, ele pot deveni cuvinte în orice moment. (Ira Gassen)

Diferenţa dintre cuvîntul potrivit şi cuvîntul aproape potrivit este ca diferenţa între un fulger şi un licurici. (Mark Twain)

Cuvintele au o putere magică. Ele pot aduce fie cea mai mare fericire, fie cea mai profundă disperare. (Sigmund Freud)

De fiecare dată cînd deschidem gura, oamenii privesc în minţile noastre. (Anonim)

Un cuvînt ne poate induce o stare bună, sau ne poate scoate dintr-o stare neplăcută. Un cuvînt spus altcuiva, uneori chiar cu cele mai bune intenții, poate tăia în carne vie și poate lăsa cicatrici care în timp nu vor dispărea complet. Un cuvînt îți poate aduce satisfacții greu de închipuit, tot așa cum poate produce durere sau tristețe fără remediu.

De ce sînt cuvintele atît de puternice? De ce nu ne dăm întotdeauna seama că sînt niște arme redutabile, care pe unii îi pot răni atît de adînc și de durabil, iar pe alții îi pot ridica în ceruri?

Poarte pentru că este atît de ușor să vorbim

”Când nimic nu ai a spune,
Înșirând cuvinte goale
Ce din coadă au să sune.”,

cum spune poetul!

Poate pentru că folosim de multe ori unele cuvinte fără să ne gîndim, fără să avem un obiectiv și un plan.

Poate pentru că, în graba de a nu lăsa tăcerea să ne copleșească, am spune orice, chiar dacă nu ne vin în cap tocmai cuvintele potrivite.

Sau poate pentru că chiar nu ne dăm seama ce efecte grozave pot provoca spusele noastre, mai ales atunci cînd nu este vorba de un eveniment important. Dacă trebuie să ținem un discurs în fața unui public numeros sau în fața unor personalități, probabil că ne-am chinui zile sau săptămîni pînă am găsi forma și conținutul cele mai sugestive și de succes. Dar dacă vorbim cu cei din preajma noastră, fie ei copii, membrii familiei, prieteni, colegi, cunoscuți – atunci vorbele își fac loc printre buzele noastre de prea multe ori înainte de a trece prin gîndurile noastre. De cîte ori nu ne-am dat seama de ce-am spus decît după ce ne-am auzind spunînd ceva? De cîte ori nu regretăm vorbele spuse, imediat ce le-am rostit cu voce tare?

Cine se regăsește în ceea ce-am scris mai sus trebuie să știe că nu este apriori vinovat. Vina este clară doar atunci cînd adresăm intenționat jigniri, insulte, învinuiri, ofense, înjurături, cuvinte obscene etc. sau vrem să facem rău cuiva cu sfaturi sau vorbe rău intenționate.

Dar dacă ne dorim să ne controlăm cuvintele, dacă intenționăm să fim mai drepți, mai corecți, mai buni, dacă urmărim să greșim mai puțin în relațiile cu ceilalți, atunci trebuie să devenim mai conștienți de modul nostru de gîndire și mai ales de erorile noastre de gîndire pe care le purtăm constant cu noi. Și, bineînțeles, dacă începem să ne dăm seama de erorile din gîndirea noastră curentă, ideal este să începem să ne eliberăm de ele, pentru că ”A greși este omenește, dar a persista în greșeală este …”.

Vă dau doar un exemplu de îmbunătățire pe care am putea să o facem cu minim de efort.

Una dintre cele mai comune erori de gîndire pe care o facem cu toții frecvent este suprageneralizarea. Suprageneralizarea înseamnă să atribuim oricărei situații comune, specifice, eventual minore, un caracter general. Semnul suprageneralizării este folosirea deasă, în gîndire și exprimare, a unor cuvinte cu caracter absolut, generalizator, asociate cu situații, fapte și evenimente curente. Este vorba despre acele cuvinte care ar trebui să intre de obicei doar în formularea concluziilor sau în aprecieri de natură generală.

Printre cuvintele care, folosite foarte des și de cele mai multe ori fără acoperire, se află: „întotdeauna”, „nimic”,toată lumea”, „nimeni”,de fiecare dată”, „mereu”, „niciodată”, „toți etc.

Iată cîteva de exemple care se regăsesc de obicei în discuțiile zilnice:

„Acasă, niciodată nu mă ajută nimeni la treburile casnice.”

„Toată lumea este interesată doar de bani.”

„De cîte ori am nevoie de ajutor, niciodată nimeni nu are timp pentru mine.”

”Toți oamenii mint.”, cu varianta ”Toți dau/iau mită în România.”

V-ați surprins vreodată folosind acest tip de enunțuri? Atunci suferiți de boala generalizărilor excesive. Cum vă faceți bine? Observîndu-vă vorbele și căutînd, ori de cîte ori puteți, dar din ce în ce mai des, să reformulați ceea ce vreți să spuneți, evitînd cuvintele periculoase.

Ce credeți? Este ușor sau greu? Aștept un răspuns, dar nu imediat, ci peste cîteva săptămîni de observare și de identificare a cuvintelor cu caracter absolut pe care le folosiți în mod curent.

Succes!

Lasă un comentariu

27 Martie 2014 · 2:08 PM

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s