Despre psihologi, fără pitici și fără așteptări nerealiste

Citeam ieri un articol, despre pitici și psihoterapie. Desigur, și eu fac parte din categoria scepticilor – pentru că psihologii, indiferent de specializarea lor și de calitatea lor umană, nu pot de fapt rezolva nimic, cel mult pot ajuta omul deja conștient de una din problemele lui să pornească pe un drum care să aibă undeva o luminiță (uneori aflată la capătul tunelului, alteori la mijlocul lui și în rapidă apropiere de cel care o caută!).

Dar premisa articolului mi s-a părut una deplasată – respectiv comparația dintre profilul ideal al specialistului în domeniu și marea masă a psihologilor existenți la noi, cu evidentul decalaj între cele două standarde. 

Și eu am avut un șoc, atunci cînd am ajuns la facultatea de psihologie. Șocul meu a fost produs de profesorii – cu 2-3 excepții! – pe care i-am avut în cei trei ani de facultate (toți cu studii în psihologie). Iar așteptarea mea era să nu regăsesc la ei metehne prezente la non-specialiști, dat fiind că, oricum, nu ajunge chiar oricine profesor universitar (toți au cel puțin un modul de pedagogie absolvit, plus cursuri, doctorate, diplome, specializări, acreditări, sesiuni de dezvoltare personală etc.)

Dar am observat la ei comportamente cert neașteptate de mine – de la mici manii, ticuri și frustrări necontrolate, la crize de personalitate sau luarea oricărui feedback negativ ca un atac la persoană și multe altele.

Așa mi-am dat seama că psihologia este pentru unii psihologi doar o ocupație, fără legătură cu stilul propriu de viață, în timp ce pentru alții (puțini) este o vocație – iar aceștia nu sînt doar psihologi sau psihoterapeuți – indiferent de școala aleasă – ci sînt oameni adevărați, oameni puternici, oameni buni, autentici, pasionați, competenți, care pot influența viața altora nu neapărat prin cunoaștere, ci prin exemplul lor personal, prin carismă, prin aura lor de persoane sigure de sine, încrezătoare, pozitive, energice, curajoase.

„Numai medicul rănit știe să vindece.” (Carl Gustav Jung)

Apoi am citit despre psihologi faimoși – Freud, Virginia Satir, Milton și alții – fiecare și-au transformat greutățile copilăriei și povestea de viață în atuuri, pentru a-și crea în viața profesională explicații și satisfacții personale. Iar dacă, pornind de la personalitatea lor electrizantă, aceste idei au fost acceptate și utilizate de alții, apoi au devenit pur și simplu „virale”, pentru a folosi un termen inexistent (cu semnificația actuală!) pe vremea lor, deși generalizarea lor nu are vreo garanție de succes. Pentru că dacă vreuna dintre teoriile, școlile sau ideile propuse de marile personalități ar fi fost validată și recunoscută de toți, poate nu ar exista astăzi atîtea direcții și explicații opuse.

Trecerea de la specific la general este întotdeauna periculoasă, ca și credința irațională că există panacee sau soluții universal valabile.

Cum la fel de irațional este să crezi că legea distribuției normale își suspendă valabilitatea în cazul celor cu studii de psihologie, care, doar pentru că au învățat despre diverse teorii, curente și școli, ar fi putut deveni peste noapte oameni perfecți în toate aspectele vieții lor.

Așa că cei cu pitici, scame sau alte excrescențe ce luptă să preia controlul asupra lor, atîta vreme cît mai dau dovadă de luciditate și de discernămînt, trebuie să se apere singuri de impostura celor din exterior, dar și de așteptările interne complet nerealiste față de sine și față de cei din jurul lor.

„Nu încerca niciodată să traversezi un rîu, doar pentru că știi că are o adîncime medie de un metru.” (Milton Friedman)

 

 

Lasă un comentariu

Filed under auto-cunoastere, Imbunatatire, psihologie

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s