Pledoarie pentru simplitate

Ce bine ar fi ca totul din jurul nostru să fie iarăși simplu și firesc! Nu în sensul de viață rudimentară, nici de a renunța complet la civilizație, ci în sensul de viață mai puțin complexă și sofisticată – atunci cînd complexitatea este doar de dragul formei și al aparențelor. Multe lucruri care ne înconjoară, chiar și oameni, sentimente sau evenimente, sînt mai complexe decît ne-ar fi util pentru a ne atinge scopurile în viață!

În ultima vreme citesc despre „psihologia simplităţii”. Simplitatea este un concept legat de armonie, eleganţă, echilibru, esență, chiar frumuseţe. Dacă ne gîndim la arhitectură, haute couture, arte vizuale şi multe alte domenii, simplitatea este sursa sentimentului de libertate, deschidere, neîncărcare cu detalii confuze, neîngrădire a spiritului.

La fel ca în lumea materială, în lumea gîndurilor simplitatea este legată de spiritualitate, de depăşirea legăturilor cu concretul supraîncărcat de lucruri nenecesare, deşi aparent indispensabile.

Un exemplu din viaţa mea recentă: de relativ puţină vreme mă pasionează „bucătărirea” – am descoperit senzații de tot felul alături de cratițele sau tigăile fumegînde: gusturi, arome, culori, consistenţe şi sunete remarcabile, care aproape că îmi creează dependență. Mă mai atrag şi poveştile despre mirodenii, bucătari curajoși, reţete şi altele asemenea – deci ador să citesc despre gastronomie şi apoi să trăiesc plăcerile descoperirii de noi senzaţii în bucătărie.

În acelaşi timp, prin diferite colţuri ale casei se află pitite fel de fel de aparate, care, la momentul lansării lor, erau promovate ca produse „minune” (gen storcătoare, răzătoare, mixere etc.), pe care le-am cumpărat sau le-am primit în timp. La început, le-am folosit cu interes de vreo 2 – 3 ori, dar apoi le-am exilat pe unde am mai găsit ceva loc gol prin casă. Asta pentru că am descoperit că, pentru a stoarce o felie de lămîie, nu îmi trebuie neapărat un storcător special. Sau pentru a felia un castravete nu merită să asamblez şi să dezasamblez de fiecare dată aparatul specializat pentru aşa ceva. Iar pentru a face sarmale nu merită să cumpăr aparatul de făcut sarmale. De ce am cumpărat însă și de ce mai am încă acasă respectivele aparate? Pot invoca multe motive, dar în realitate niciunul valid – ar trebui să le arunc pe toate (de fapt să le duc la un centru de reciclare), pentru că primul pas spre simplificarea vieții este renunțarea la tot ceea ce nu este esențial!

Revenind însă la simplitate, este evident că ceea ce este simplu pare uşor de înţeles, chiar dacă nu este la fel de uşor de aplicat!

Voi la ce ați putea renunța chiar de astăzi, pentru a vă simplifica viața?

 

Această prezentare necesită JavaScript.

Lasă un comentariu

Filed under Imbunatatire, simplitate, viata

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s