Relele surplusului de informații

Paradoxul acestei perioade este că, într-o lume în care accesul la informație este atît de larg, totuși intoleranța și agresivitatea înlocuiesc dialogul cu monologul absolut.

Înainte de 1989, accesul la informație era extrem de dificil. De exemplu, la facultate am învățat în 1982 după un manual tradus din rusă, publicat prin 1954. La începutul lui 1989, cînd lucram la un institut de proiectări, am fost la Biblioteca militară națională și am studiat (!) vreo două săptămâni reviste de specialitate, încercînd să extrag, printre rînduri, date despre subiectul care mă interesa, pentru a putea găsi soluțiile constructive necesare proiectului la care lucram.

Și cum în orice situație există mereu o parte bună și una rea, pentru mine partea bună a fost că așa mi-am dezvoltat gîndirea critică și capacitățile de analiză și de sinteză.

Astăzi însă informațiile ne copleșesc din toate direcțiile – fie că este vorba de descoperiri științifice, de ziare și reviste online, de cărțile sau documentarele unor diverși autori etc. – care sînt disponibile la noi imediat după (sau chiar concomitent cu) apariția lor în țările de origine.

Iar sub avalanșele de informații, care de multe ori se transformă în adevărate campanii de manipulare, mulți oameni nu mai au timp de filtrare și de analiză, așa că nu mai reușesc să-și construiască un liber arbitru minimal. Acum majoritatea preferă mereu soluțiile cele mai simple aflate la îndemînă – citatele scoase din context, diversele interpretări și opinii gata formulate de alții – în loc de a citi știrile date de surse credibile sau descrierea faptelor reale.

Mai gravă mi se pare lipsa de flexibilitate și de toleranță – vizibilă pe SM, de exemplu. Indiferent de partea pe care o apără (binele/răul, dreapta/stînga, pro/contra unui subiect), pozițiile sînt de cele mai multe ori absolute, nenuanțate, agresive – cu atacuri la persoană în loc de argumente raționale.

Iar acesta este paradoxul – într-o lume plină de cărți, de informații, de surse de cunoaștere, lumea pare să devină din ce în ce mai agresivă, mai intolerantă, mai grăbită să-l judece pe celălalt decît să se cunoască pe sine și să-l înțeleagă pe celălalt.

Încă o dată se verifică zicala că „Ce-i mult nu-i bun.”. Poate că este mai bine să nu fie atît de ușor să ai acces la orice, înainte de a avea niște filtre personale funcționale care să te ajute să selectezi ce să crezi și ce nu din ceea ce ceilalți îți transmit cu înverșunare.

„O bogăţie de informaţii creează o sărăcire a atenţiei.” (Herbert Simon)

„Pe măsură ce informațiile se dublează, cunoașterea se înjumătățește și înțelepciunea se reduce la un sfert.” (Robert Theobald)

„Pe termen lung, sper ca informaţiile să fie leacul pentru fanatism, dar mă tem că informaţiile sînt mai degrabă cauza, decît tratamentul.” (Daniel C. Dennett)

Lasă un comentariu

Filed under Imbunatatire, viata

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s