Generalizarea – păcatul de care mulți oameni nu pot scăpa

Generalizarea este, pentru mine, opusul ideii că „omul sfințește locul”!

Este generalizarea întotdeauna de nedorit? Evident, nu. Generalizarea este una dintre operațiile de gîndire prin care putem trece de la particular la general, fără de care capacitatea noastră de sinteză ar fi imposibil de dezvoltat. Cum am putea să mai descoperim ceva, dacă nu am reuși să trecem de la ceea ce ne este imediat și direct cunoscut la ceea ce nu este la îndemîna noastră? Cum am putea învăța să lucrăm cu categorii, cum am putea trece de la indivizi la clase? Fără generalizare am trăi mereu doar în mica lume concretă din imediata noastră apropiere și am reinventa roata de fiecare dată cînd am avea nevoie de ea. Deci este bine să avem capacitatea de generalizare!

Ce ne facem însă cînd, din cauza pădurii, nu mai vedem copacii?

„Excesul de virtute este un viciu.” (Proverb)

Generalizarea în exces devine un păcat. Este chiar considerată una dintre cele mai comune erori de gîndire, fie că este denumită generalizare pripită sau defectuoasă, ori suprageneralizare.

Primul pas ca să ne dăm seama dacă obișnuim să supra-generalizăm este să ne supraveghem o perioadă modul în care ne exprimăm opiniile și mai ales cuvintele pe care le folosim. Pentru utilizatorii de SM, este chiar mai simplu – să-și vizualizeze comentariile din ultimele zile sau săptămîni și să numere de cîte ori apar cuvinte care implică generalizări absolute: tot (cu toate variantele – la singular și plural, feminin și masculin), oricine, întotdeauna, mereu, nimic, nimeni, niciodată etc., sau folosirea de substantive colective în loc de individualizarea persoanelor la care ne referim într-un enunț. Iată niște exemple care ar trebuie să ne pună imediat pe gînduri:

  • „Nimeni nu mă ascultă niciodată.”
  • „Toți fură.” sau ”Toată lumea este coruptă.”
  • „În România nu se schimbă niciodată nimic.”
  • „Parlamentul este o rușine pentru România.”
  • „Toate partidele politice sînt la fel.”
  • etc.

Iar dacă descoperim astfel de indicii în modul nostru de exprimare, ar trebui să ne întrebăm cît adevăr este în ceea ce spunem, pentru că dacă ne vine în cap o singură excepție, atunci este clar că fie nu gîndim corect, fie alegem să ne mințim singuri, fie alegem în mod deliberat să îi mințim pe ceilalți. Iar niciuna dintre aceste variante nu ne este de ajutor!

„Este mult mai posibil ca oamenii să greșească în generalizările lor, decît în observaţiile lor specifice.” (Niccolò Machiavelli)

Ce ne rămîne de făcut? Să încercăm, pe cît posibil, să renunțăm la enunțurile cu caracter absolut și inutil generalizator. Iar acest efort ne va ajuta să ne dăm seama de prejudecățile care ne distorsionează relația cu unii dintre cei care ne înconjoară. Așa putem ajunge să ne identificăm stereotipurile pe care se bazează reacțiile noastre față de ceilalți. Iar de aici la toleranță și deschidere față de realitatea în care trebuie să conviețuim cu toții nu mai este decît un mic pas de făcut.

Este greu? Poate! Dar nu este imposibil, deși nu aș vrea să generalizez și să spun că oricine va reuși mereu…

generalizare

Anunțuri

Scrie un comentariu

Din categoria alegeri, Imbunatatire, mindfulness, prejudecati, stereotipuri, toleranță

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s