Cum să ne ferim de „fake news”

Sau cum să ne ferim de impostura unor așa-ziși „jurnaliști” sau „tele-jurnaliști” sau „pseudo-istorici” sau promotori de self-help în orice domeniu, care populează pînă la suprasaturare mediul online și mass media în general.

Astăzi am văzut pe FB apologia lui Ceaușescu, știri contradictorii despre protestele declanșate de inițiativele PSD de amnistie și de modificare a codului penal. Ieri citeam despre recomandările unor guru care se pricep la orice – alimentație, medicină, psihologie etc. Zilele trecute tot apăreau pe fluxul meu de știri articole despre energiile din Bucegi și invidia întregii lumi care se concentrează să ne facă nouă viața grea.

Este drept că:

„Fiecare idee realmente nouă pare o prostie la început.” (Abraham H. Maslow)

dar la fel de adevărat este că:

„Multe idei sînt bune pentru o perioadă limitată de timp – nu pentru totdeauna.” (Robert Townsend)

Cu un pic de gîndire critică, este relativ ușot să facem distincția între știri și propagandă, între fapte și opinii, între reclame și publicitate înșelătoare. Dar gîndirea critică nu este neapărat calitatea esențială a publicului român, pentru că se observă ușor captivitatea unora în țesătura de minciuni publice – promisiuni false, știri false (manipulare sau propagandă), oameni falși (lipsiți de integritate și de bune intenții).

Deși par lucruri puțin importante, să ne amintim de Hitler, care spunea că:

„Printr-o utilizare abilă și susținută a propagandei, cineva poate face ca un popor să vadă chiar și cerul ca pe un iad, sau o viață extrem de mizerabilă ca pe un paradis.” (Adolf Hitler)

Vestea bună este că nu trebuie să mergem toți la un curs de dezvoltare a gîndirii critice! Mai ales că mulți se tem să gîndească, ca nu cumva să se supere cineva sau să intre în contradicție cu altcineva!

Am citit azi un articol interesant, care în esență spune că, pentru a deosebi știrile potențial corecte de cele evident false, este suficient să găsim răspunsuri la 5 întrebări, pe care le reproduc aici, alături de niște comentarii personale:

  1. CINE ESTE AUTORUL ȘTIRII? Dacă știrea nu este semnată, nici nu ar trebui să mai avem vreu dubiu asupra veridicității ei, pentru că evident nu este reală! Dacă apare numele autorului, ar trebui să verificăm dacă este vorba de o persoană în care am putea avea eventual încredere sau nu. Acum chiar și un amator poate afla dacă o persoană este reală sau este vorba doar un profil creat ad-hoc pentru a servi unor interese. O persoană reală are un CV, este activă și pe alte rețele, are eventual date de contact dacă lucrează în mass media – apar urme ale existenței ei la orice simplă căutare pe Internet. O fațadă de persoană este activă în anumite momente și dispare apoi pentru multă vreme (corespunnzător nevoilor pe care le satisface), iar profilul ei pe SM nu are niciodată vreo informație personală – nici poze, nici păreri, nici prieteni (aparent reali).
  2. CE IDEE SUSȚINE? Și cum, aș adăuga eu! O știre reală nu înseamnă opinia autorului! O știre ar trebui să răspundă la întrebările de bază (cine, ce, cînd, unde, cum), fără însă să facă speculații despre de ce – așa că ar trebui să conțină date verificabile despre faptele expuse și sursele respectivelor date, nu comentarii și aprecieri legate de persoane, insulte sau jigniri, acuze sau laude la adresa unor părți diverse etc.
  3. CÎND A APĂRUT? Data de apariție este importantă – pentru a a vedea dacă este o știre nouă, una rostogolită pînă „prinde” sau o reacție ad-hoc la un eveniment de interes pentru o parte anume. De obicei, o știre „bombă” apare foarte rar – așa că a folosi foarte des sintagma „breaking news” este echivalent cu pierderea credibilității – nu se poate ca tot ce se întîmplă să fie continuu o „bombă”!
  4. UNDE A APĂRUT? Există „o parte a presei” care este unanim considerată „respectabilă”, cum există o mulțime de publicații, site-uri, bloguri etc. – să le zicem controversate. Orice știre poate fi verificată pe Internet, mai ales dacă autorul binevoiește să pună sursa, dar chiar și dacă n-o menționează. Eu așa am descoperit cine mi-a plagiat articole întregi de pe blog (el zice că nu – susține cu nerușinare că le-a îmbunătățit, pentru că a adăugat în text niște imagini, furate și ele tot de pe net!)
  5. CUM TE SIMȚI CITIND ȘTIREA? De obicei, o știre reală folosește un limbaj neutru, este concisă – detaliile referindu-se strict la fapte. Cel mult poate declanșa curiozitatea și interesul pentru subiect. O știre fabricată este menită să îngrozească, să atragă, să creeze frică, oroare, furie. Este scopul propagandei – care reușește să manipuleze prin crearea de emoții puternice. Cînd se face apel la patriotism, se mizează pe sentimentul de apartenență. Cînd se vorbește de românism, se face apel la frică și la sentimentul de inferioritate. Manipularea nu construiește, ea nu dezvoltă caractere, nici nu contribuie la o mai mare libertate sau independență. Ea doar exacerbează fricile, neîmplinirile, nevoia de subordonare în fața unor puteri absolute.

„Propaganda este pentru democrație ceea ce este violența pentru dictatură.” (Noam Chomsky)

Dacă noi putem face relativ simplu această filtrare, oare de ce instituțiile statului se feresc să reglementeze folosirea de știri false, așa cum au făcut cu publicitatea înșelătoare? Să fie pentru că publicitatea este de regulă folosită de mediul privat, în timp ce propaganda și manipularea sînt armele folosite cu precădere de politicienii sau grupurile de interese care vor să reinstituie „partidul-stat”?

Oricum, eforturile propagandistice nu ar avea rezultatele dorite, dacă noi TOȚI ne-am obișnui să nu mai credem nimic, fără a cerceta mai înainte!

Anunțuri

Scrie un comentariu

Din categoria fake news, Imbunatatire, mass media

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s