Despre taxiuri și taximetriști în București

În ultimii ani am mers destul de mult cu taxiul prin București, iar dacă este să compar experiența mea cu serviciile oferite de taximetriști și cea cu cele oferite de administrația financiară, ajung să le prefer pe cele din urmă, pentru că, deși ambele îmi provoacă neplăceri majore, măcar cele de la administrația financiară mă costă mai puțin!

Din toate punctele de vedere exprimate de reprezentanții firmelor de taxi cu ocazia protestelor de azi și în cadrul polemicilor din ultimii ani, nu am reținut niciunul referitor la clienți și la calitatea serviciilor. Mai vorbea azi la radio un taximetrist supărat că se generalizează și că nu sînt toți șoferii nesimțiți, murdari, fumători, hoți. Așa-i – vreo 2-3% dintre ei sînt oameni decenți și politicoși – procentul este calculat doar în funcție de experiențele mele, că nu pot generaliza 😉 .

În schimb șoferul de taxi nemulțumit vorbea de „clienți” – că sînt prost crescuți, fără respect, cu comportamente nepoliticoase. Ei, aici nu mai sînt de acord – pentru că nu mă recunosc în caracterizarea „clientului”, deși am nefericirea de a folosi destul de des taxiurile din București. Iar lipsa lui de logică nu face decît să arate ce puțin contează clientul pentru această categorie de furnizori de servicii!

Ba chiar zicea cineva că pasagerul ar fi „partenerul” taximetristului în scopul ajungerii la destinație, nu „client” – care plătește pentru a primi un serviciu standard, la un preț reglementat, în condiții acceptabile de calitate și securitate.

Cine să fie de vină pentru calitatea scăzută a serviciilor de taximetrie? Clientul? Care cere și se așteaptă la niște condiții rezonabile? Sau firmele de taxi și taximetriștii înșiși? Și legislația inadecvată sau aplicarea ei inconsecventă, desigur!

Din experiența mea de client, pot povesti cum la un moment dat șoferul a depășit pe contrasens coloana de mașini oprite la semafor pe roșu (venind pe Dacia, la intersecția cu Griviței), de am ajuns acasă și nu puteam să mă mișc că încă îmi tremurau genunchii! Sau de șoferul care, noaptea pe la 11, în loc să mă ducă spre casă, a cotit la un moment dat spre Regie, iar cînd l-am întrebat ce are de gînd să facă mi-a zis că are nevoie să facă un ocol! Sau cînd șoferul luat de la Gara de Nord nu știa pe unde s-o ia ca să ajungă în Drumul Taberei!

Am dat niște exemple din multiplele experiențe pe care le-am avut – fără să mă refer neapărat la pete, mizerie, mirosuri, zgomote suspecte, condus agresiv, prețuri exagerate, discuții la telefon, adresare nepoliticoasă, refuzul de a merge spre o anumită direcție etc. – pentru că acestea sînt mult prea frecvente pentru a le mai ține minte!

Așadar, ce poate face clientul în astfel de situații? La multiplele reclamații, doar o singură firmă a binevoit să îmi răspundă. Celelalte au procedat precum gaura neagră, deși le-am dat toate datele posibile – numărul mașinii, nume șofer, data, ora, traseul!

Ce pot face nemulțumiții din firmele de taxi, care se confruntă cu o competiție atipică? Multe pentru client! Ce au ales să facă? Să obțină de la guvern promisiunea unei legi de tip monopol pe piața din București. S-a rezolvat situația? Clar NU! Ci se va înrăutăți în continuare!

„Tradiția înseamnă lene.” (Gustav Mahler)

Anunțuri

Scrie un comentariu

Din categoria Bucuresti, Imbunatatire, rezolvarea problemelor, Romania

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s