Arhive lunare: Septembrie 2017

Educația în România secolului 21

Ca să închid setul de articole despre experiența mea cu studiile universitare mai recente, azi am fost la secretariatul facultății să cer o adeverință că am absolvit studiile de licență (fără examenul de licență, pe care l-am tot amînat pînă am renunțat cu totul la el!).

Așadar, am intrat pe site și am aflat programul de la secretariat, care a rămas tot 2 ore pe zi de luni pînă joi – cam ca la Parlament!

Continuă lectura

Anunțuri

Scrie un comentariu

Din categoria educatie, Imbunatatire, incompetenta

Despre ”Faking it” sau despre „furatul căciulii”

La un moment dat aveam în echipă un proaspăt absolvent, care nu prea avea chef de muncă și-și schimbase deja locul de muncă de vreo 3 ori într-un an. El mi-a spus că suportă statutul de angajat pentru o vreme,  „așteptînd” să apară ceva mai bun. Iar eu i-am spus că așteptarea înseamnă doar trecerea timpului – ceea ce nu este întotdeauna un avantaj.

Continuă lectura

Un comentariu

Din categoria alegeri, comunism, educatie, Imbunatatire, Romania

Ce faci cu omul care, cînd se privește în oglindă, vede ceva ce nu există?

Există o mulțime de sfaturi despre ce poți face atunci cînd în preajma ta se află cineva care trăiește într-o realitate complet închipuită, De obicei, se recomandă îndepărtarea de acea persoană, pentru a-ți păstra propriul echilibru.

Dar iată un exemplu de astfel de situație de neînțeles pentru un om realist, rațional, obiectiv, sănătos, echilibrat. În 1996 am fost la un curs de formare de formatori în Franța. Trainerul ne-a spus de la început că pe parcursul cursului va trebui să ne auto-evaluăm sau să ne evaluăm între noi, fără însă a avea din partea ei vreo confirmare.

Continuă lectura

Scrie un comentariu

Din categoria amintiri, auto-cunoastere, dezvoltare personala, formare formatori, Imbunatatire

De ce nu mi-ar fi plăcut să fiu băiat și de ce nu mi-a plăcut să fiu fată!

Probabil că am îmbătrînit în ultimele 3 luni ca alții în 7 ani! Iar nostalgia copilăriei mă înconjoară cu un văl dens, ca o ceață care mă desparte de realitate.

Îmi amintesc că mama mă ducea în fiecare lună la frizerie, ca să mă tundă, încă de foarte mică – eram la grădiniță și apoi am intrat la școală. Iar la liceu, profesorii mă dădeau ca exemplu băieților din clasă. care ar fi trebuit să se tundă la fel de scurt ca mine! Cum să-mi fi dorit să fiu băiat? Eu le invidiam pe fete – cu cozi împletite, cu funde, cu  părul liber pe umeri … Iar cînd reușeam s-o conving pe mama ca măcar 3-4 luni să renunțe la obiceiul de a mă tunde periuță, părul meu creștea țepos și neascultător – nici vorbă să stea în vreun fel – numai cum îi plăcea lui!

Continuă lectura

Scrie un comentariu

Din categoria alegeri, egalitate de sanse, Imbunatatire, schimbare