Despre calitatea oamenilor

”The world is changed by your example, not by your opinion.” (Paulo Coelho)

Tragedia de la Caracal este foarte recentă. În timp au fost multe alte tragedii care au aprins revolta societății – dacă este să amintesc doar de Colectiv, care a ars (la propriu și la figurat) puternic o vreme, acum doar puțini mai simțind că în realitate nimic nu s-a schimbat cu adevărat (încă nu există vinovați, spațiile publice fără autorizație au doar obligația să afișeze la vedere acest anunț, spitalele tot fără locuri adecvat dotate pentru marii arși sînt multe dintre ele, autoritățile care se ocupă de urgențe tot dezorientate și luate prin surprindere au rămas, supraviețuitorii și rudele celor plecați dintre noi fiind lăsate să-și ducă singure crucile durerilor și ale lipsei de înțelegere și empatie din partea nu numai a autorităților, dar chiar și a unei părți a societății în general).

Am ajuns într-un cerc vicios al formei fără fond – sistemul prost face ca un om bun fie să iasă (voluntar sau nu) din sistem, fie să devină la fel sau chiar mai rău ca sistemul prost, așa că orice îmbunătățire a sistemului este împiedicată de oamenii rămași în sistem.

Problema este generalizată – și mă voi referi la niște tineri care lucrează într-o organizație privată, pentru că nu am cunoștințe recente din sectorul public.

În primele 5 luni ale acestui an am avut o serie de cursuri la sediile din mai multe orașe ale unei organizații din România. Participanții au fost în marea majoritate oameni tineri, cu studii, cu pretenții, cu potențial, cu posturi relativ bune. În această perioadă, nu cred că există vreun angajator suficient de irațional, care să concedieze un om competent, doar pentru că își expune și își susține o idee, lansată pentru a face o îmbunătățire. Așadar pericolul de concediere este minim pentru un om competent. În această situație, oare ce îl face pe un astfel de om să aplece capul, să accepte tot ce i se spune, eventual să facă ceva ce i se pare greșit – doar pentru că așa i s-a cerut și nu s-a împotrivit de la început, iar apoi să comenteze și să se plîngă ori de cîte ori are ocazia, mai ales unor oameni din exteriorul organizației?

Evident, nu există sistem perfect. Evident, nu există om perfect. Dar imperfecțiunile pot fi analizate, pot exista soluții – nu doar de a suporta cu capul plecat și cu gustul amar al frustrării continue sau cu atitudinea de tipul „timpul trece, leafa merge”, ci dorind mai binele – mai binele individual, mai binele echipei, mai binele celuilalt, mai binele societății.

Iar în acest punct revin la calitatea omului.

„Omul sfințește locul.” (proverb)

Cum se poate îmbunătăți un sistem?

De sus în jos sau de jos în sus?

Putem spera să găsim un sistem ideal în care să ne simțim bine?

Sau cel mai sigur este să facem fiecare dintre noi tot ce putem pentru a contribui la îmbunătățirea sistemului? Aceasta este întrebarea!

indiferenta

Reclame

Scrie un comentariu

Din categoria alegeri, Imbunatatire

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.