Acum 2 zile am scris despre oamenii dintr-o organizație. Și m-am referit la dilema: „Să fac ce spune popa sau ce face popa?”.
După ce am făcut public textul, mi-am dat seama (cam târziu) că unii, citind titlul, își vor închipui că articolul are un conținut complet diferit, respectiv legat cumva de biserică și de „popi”.
Nu am avut intenția de clickbait, pur și simplu mă gândeam la o dilemă arhicunoscută și nu mi-a venit alta în cap în timp util.
Cert este că articolul mi-a adus niște comentarii complet neașteptate – se pare că intoleranța și clivajul din societate au ajuns la nivelul la care să mi se reproșeze că am făcut o comparație compret neavenită.
Eu n-am comparat nimic – am pus o întrebare, care de fapt este o expresie de obicei spusă cu sensul „Să nu faci ce face popa, să faci ce zice popa”, care nu este nici nouă și nici nu are neapărat sens peiorativ.
Deci de unde vine sensibilitatea bolnăvicioasă și intoleranța referitoare la un articol în sine neutru, fără vreo legătură pro sau contra cu ce reprezintă „popa” pentru unii, din cauza utilizării unui cuvânt? Dacă aș fi spus „Să fac ce spune doctorul sau ce face doctorul?”, probabil că nimeni nu ar fi avut niciun reproș prompt de transmis.
În ce societate trăim? Ar trebui să mă auto-cenzurez în ce gândesc și scriu, pentru că unii consideră că niște cuvinte trebuie utilizate doar într-un singur fel? Cum am ajuns la acest nivel de intoleranță și neînțelegere? Unii chiar cred că poate reveni unanimitatea și că gândirea critică trebuie să dispară?
M-a întristat experiența. Așa că m-am comportat și eu în mod intolerant. Că țin la confortul meu psihic. Și totuși mi se pare că este cazul să ne facem griji.
Philean's Weblog 