Arhivele jurnalului

Trecut și prezent

Această prezentare necesită JavaScript.

Unele țări își valorifică istoria și își trăiesc viața încercînd să se ridice la nivelul strămoșilor.

Continuă lectura

Anunțuri

Scrie un comentariu

11 Noiembrie 2017 · 1:51 PM

Vacanța de solstițiu

Pentru una dintre ultimele zile de pseudo-vacanță, am ales o plimbare în parc – eu, mamele sau bunicile cu copii mulți în jurul lor și vreo 2-3 sportivi de anduranță (pentru că soarele era sus și afară destul de cald). Iar parcul, după mine ciopîrțit în cei cîțiva ani de renovare, a fost văduvit de mulți dintre copacii cu vîrsta de vreo 30 de ani, în favoarea unor construcții, poduri și rampe fără rost aparent, unele neterminate, altele nefolosite și a unor pui de pom parțial uscați.

 

 

Continuă lectura

Scrie un comentariu

21 Iunie 2017 · 4:01 PM

Drepturile se apără, nu ni se cuvin!

libertate0

Drepturile, ca și legile, oricît ar fi de bune, nu există decît pe hîrtie, dacă nu le punem în aplicare.

Iar exemplul personal al celor mai curajoși ca noi ar putea să ne devină un model de viață. Nu trebuie să fim neapărat eroi, doar oameni cu stimă de sine și încredere în propriile puteri. Libertatea este a celor care se comportă liber, care gîndesc, decid și acționează așa cum cred că este corect nu doar pentru prezent, dar și pentru viitor.

Scrie un comentariu

15 Februarie 2017 · 12:19 PM

Puterea de a fi unic

Uneori, compromisurile pe care le faci pentru a fi acceptat sînt mai dureroase decît neacceptarea! Nu renunța la valorile tale, doar din conformism. Caută-ți echilibrul în interior, nu în exterior!

Scrie un comentariu

20 Octombrie 2016 · 3:52 AM

Despre curiozitatea față de viața altora

minion

Adesea mi s-a reproșat că am o fire distantă, că nu mă împrietenesc ușor, că nu mă interesează viața celorlalți, că nu „socializez” și că prefer să stau deoparte.

Așa și este – nu sînt o persoană curioasă, de felul meu. Ascult ceea ce mi se spune, dar rareori pun întrebări despre cine ce și cum a făcut și de ce.

 Chiar dacă îmi place psihologia și mă pasionează să înțeleg cum gîndesc oamenii și de ce își complică adesea atît de mult viața, totuși niciodată nu am dorit să am ceva de-a face cu psihoterapia sau coaching sau alte metode intervenționiste, pentru că eu prefer introspecția și cred în capacitatea omului de a deveni mai bun – dar doar dacă vrea!

În afara relațiilor terapeutice, a pune adesea întrebări celorlalți despre ei este oare o formă de interes, de empatie, de umanitate și socializare? Sau este doar modalitate de orientare spre exterior, pentru a mai reduce timpul rămas, ce altfel ar trebui umplut cu gîndurile despre viața proprie?

Continuă lectura

Scrie un comentariu

11 Aprilie 2016 · 3:54 PM

Singurul loc unde succesul apare înaintea trudei este în dicționar

 

#intelligenceissexy #sapiosexuals #mastery

A post shared by sapiosexuals (@iheartintelligence) on

Toată lumea aclamă reușitele celor care au succese deosebite, mulți îi invidiază și zic că ar da totul să fie la fel ca ei, dar puțini cunosc lupta pe care învingătorii o duc mereu cu ei înșiși și și mai puțini sînt dispuși de fapt „să dea totul” sau măcar ceva, pentru a duce o luptă la fel de perseverentă, ale cărei rezultate să se vadă eventual cîndva, dacă nu niciodată la nivelul dorit de performanță.

Continuă lectura

Scrie un comentariu

29 Martie 2016 · 12:22 PM

Cînd, vrînd binele, de fapt faci rău!

Sursă: (1) Cristina Musat

Cine poate privi emisiunile despre concursurile de beauty pageants pentru fetițe? Eu cînd văd copilițe de 4-5 ani cu părul vopsit, gene false și pantofi cu top, chinuite să pozeze sau să facă fel de fel de exerciții care de care mai stupide, sufăr de-a dreptul fizic. Iar de aici la implantul mamar înainte de încheierea adolescenței sau la tatuajele permise înainte de vîrsta majoratului nu este decît un pas minuscul.

Astăzi un medic spunea că un copil de 7 luni a primit sarmale, că doar „un copil trebuie să guste de toate și o înghițitură nu poate să facă rău!” – după cum îi comunicase unul dintre părinți. Doar că a ajuns la spital, cu probleme critice! Există părinți care le dau copiilor, încă de la cîteva luni, orice cumpărat din comerț. Am văzut cu ochii mei o mamă care i-a luat copilului o sticlă de Fanta, i-a pus o tetină și i-a dat să sugă, că „era vară și-i era sete copilului”, deși foarte bine putea să-i dea apă pur și simplu.

Continuă lectura

Scrie un comentariu

13 Martie 2016 · 2:55 PM