Ipoteze, percepții și realități

De acord cu ce ne învață Maia și CAIA?

Sursa: https://www.facebook.com/maiasicaia

---

Aș fi oarecum de acord – dar totuși trebuie început de undeva! Nu are sens să reinventăm roata, nici să încercăm toate greșelile posibile – uneori este mai bine să învățăm și din greșelile altora!

Tot mai buni

Schimbarea, zicea cineva, nu este în sine nici bună, nici rea. Acceași schimbare poate fi înspre mai bine pentru unii, sau înspre mai rău, pentru alții.

Binele și răul

La cursurile pe care le țin, uneori vorbim despre integritate și facem un exercițiu, pentru a vedea dacă există vreo contradicție între ceea ce gândim și ceea ce facem practic în anumite situații. De fiecare dată, concluzia este că, la fel ca în orice altă ocazie, între teorie și practică apar multe diferențe.

Procrastinarea e de bine sau de rău?

Abonează-te pentru a continua lectura

Abonează-te ca să ai acces la continuarea acestui articol și la alt conținut disponibil numai pentru abonați.

Ești deja abonat?

Ne pasă?

Cine știe cum îi este cel mai bine?

Există atâtea cuvinte MARI: atitudine, conștiință, auto-cunoaștere, valori, dezvoltare personală, angajament, implicare, iar lista poate fi completată cu multe alte exemple.

De fapt, mult mai simplu ar fi ca fiecare să găsească răspunsul la întrebarea: „De ce îmi pasă?”

Nu te poți ascunde la nesfârșit …

… de responsabilitate și răspundere!

Apar o dată cu maturizarea și au nevoie de un anumit grad de independență. Dacă ar fi să însumez aceste cuvinte (responsabilitate, răspundere, maturitate și independență) într-unul singur, aș spune că este vorba de failibilitate.

Greșelile ne administrează niște lecții pe care altfel nu le-am accepta. Greșelile vin la pachet cu dorința de a experimenta, de a face lucruri noi, de a cerceta și explora. Adică sunt o consecință a dorinței de dezvoltare și de eliberare din constrângerile impuse sau auto-impuse în copilărie, la școală, în societate.

Din nou despre dubla măsură

Ați auzit de amânarea recompensei[1]? Mulți susțin că, dacă avem capacitatea de a rezista tentației de moment, pentru a aștepta cu răbdare să culegem fructele când ajung la maturitate, este un semn bun. Adică suntem de lăudat, avem șansa de a face ceva bine în viață.

Fotografie de Monstera pe Pexels.com

Teama de diversitate

Am lucrat pentru scurt timp în echipă cu o persoană încadrată de obicei la categoria „cu nevoi speciale” sau „cu dizabilități” sau „cu cerințe speciale” – denumirile evoluează, încercând să țină pasul cu noile concepte și perspective, dar mai ales cu limbajul „corect politic”.

La un moment dat am făcut niște exerciții de empatie (simulări ale situației în care se află o persoană care nu vede sau care are niște limitări motorii), dar rezultatele au fost strict legate de propria persoană – le-am făcut pe scurtă durată, în intimitatea propriei case. Am învățat multe despre percepția mea, despre reacții și controlul lor, dar nu am avut ocazia de a interacționa cu alții.

Deciziile – sau lipsa lor

Luarea deciziilor nu este ceva simplu. Uneori alegem greșit, alteori nici nu ne dăm seama că amânarea sau renunțarea la a lua o decizie nu înseamnă decât că nu ne exercităm dreptul nostru de a decide și îi lăsăm altuia ocazia de a decide în locul nostru.

Lulu și Minta

If you could make your pet understand one thing, what would it be?

Nu prea știu să răspund la întrebarea care mi-a apărut, ca propunere de inițiere a unei discuții. Deși animale, pisicile mele par să înțeleagă foarte multe lucruri!

La nivel emoțional, chiar par să fie mai dotate ca mine – ele îmi înțeleg imediat starea de spirit și se oferă, fără a fi solicitate, să mă aline.